Alimentatia mamei in timpul alaptarii – 8 sfaturi ale nutritionistului

By: | Tags: | Comments: 0 | martie 22nd, 2017

 

Alaptarea este o alegere naturala pentru orice mama, dupa cum laptele matern este alimentul ideal, cel mai bine tolerat si corect echilibrat nutritional dintre toate ofertele de alimentatie pentru nou-nascut. Secretia lactata a unei femei cu un stil de viata echilibrat este, cu mici variatii personale, de aproximativ 750 ml de lapte/zi in primele luni de alaptare si acest lucru duce la un consum caloric suplimentar pentru organismul mamei de aproximativ 500 kcal/zi.

Recomandarile in ceea ce priveste alimentatia mamei in timpul alaptarii constau in cateva reguli de baza si fara foarte multe restrictii care sa aduca un stres suplimentar proaspetei mamici:

  1. In primul rand, este necesara hidratarea mamei – lichidele joaca un rol decisiv in productia de lapte- cantitatea de lichide consumata trebuie sa depaseasca 1,5 litri/zi preferabil din apa, ceaiuri si compoturi neindulcite/slab indulcite, supe de legume, sucuri naturale din fructe( cu moderatie pentru ca au aport caloric consistent prin zaharul fructelor continute- deci nu pot fi consumate la liber) .Dintre bauturi se impun precautii la consumul bauturilor alcoolice( in special cele rafinate, cu grade multe de tarie)- pot da somnolenta bebelusului si retard neuro-motor dar si pentru bauturile energizante- cafea, ceai verde/ negru care pot agita sugarul (toate aceste bauturi trec in laptele matern si influenteaza evolutia si comportamentul bebelusului).
  2. Consumul de proteine animale – carne, peste, lapte/branza, ou asigura necesarul de fier atat pentru mama cat si pentru bebelus ( copii care sug la san sunt mai putin expusi la anemii feriprive datorita lactotransferinei din laptele matern care asigura o asimilare optima a fierului pentru bebelus) . Mama beneficiaza de ajutorul acestor proteine in perioada de alaptare si prin efectul de satietate pe care il dau in alimentatia ei ( se satura cu portii mai mici de mancare), si prin faptul ca sunt componente esentiale in formarea hormonilor, enzimelor si anticorpilor, cu roluri decisive in asigurarea imunitatii si a bilantului enzimatic si hormonal matern. Proteinele trebuie sa reprezinte cam 15-20 % din aportul zilnic al mamei ( intre 80-100 grame proteine/zi).
  3. Pentru mentinerea echilibrului calcic matern sursele de calciu care sa furnizeze un aport zilnic de 1000-1200 mg de calciu sunt: produsele din lapte si derivatele de lapte (care sunt si surse proteice in acelasi timp)- se recomanda sa se evite cele care sunt degresate complet- gen 0,1% grasime datorita continutului foarte mic in calciu dar si cele foarte grase sunt de evitat-lactatele de oaie, bivolita- peste 20-25% grasime datorita aportului caloric foarte ridicat si se vor prefera cele de mijloc, intre aceste doua variante extreme. Alte surse importante de calciu: fructele oleaginoase si semintele (alune, nuci, fistic, migdale, caju, semintele de in, susan,mac, chia, dovleac – crude, neprajite), legumele cu frunzele verzi ( salata, andive,stevie, loboda, dragavei,spanac, frunze de patrunjel, varza, fasole verde).
  4. Pentru o buna dezvoltare neurologica a fatului sunt recomandate in consumul zilnic matern surse de acizi grasi esentiali (acid linoleic si alfa linoleic): pestele gras ( somon, macrou, sardine, hering sau mourn) si uleiurile presate la rece, neprelucrate termic prin prajire, folosite ca dressing la salate sau mancaruri – ulei de germeni de grau, seminte de struguri, masline, etc. Sunt de evitat grasimile animale consistente: carnea grasa, mezelurile tocate- (ex. salam, parizer, crenvusti), slanina, soriciul,afumaturile, prajelile. Aportul de grasimi trebuie sa reprezinte cam 25-30% din totalul zilnic ( 50- 60 grame grasimi/zi).
  5. In ceea ce priveste capcana glucidica – pentru foarte multe mamici aceasta categorie de alimente este cea mai ,,prietenoasa,, dintre toate optiunile alimentare zilnice – glucidele sunt gustoase, variate ca gust si miros: painea si derivatele din faina si zahar – biscuiti, cereale, sticksuri, pufuleti, covrigi, produse de patiserie si cofetarie, pastele fainoase, derivatele din gris si malai-mamaliga, dulciurile concentrate – ciocolata, inghetata, bomboanele, fructele in cantitati mari – peste 500-750 grame/zi, cartofii, mazarea, fasolea boabe, lintea, nautul. Se recomanda moderatie pentru toate acestea , ele fiind recomandate intr-o proportie de aproximativ 50-55% ( 200-250 grame glucide/zi).
  6. Protectia impotriva constipatiei mamei o asigura legumele proaspete de sezon crude sau gatite cat mai dietetic – cuptor, abur, grill si fructele (cu moderatie) prospete crude sau coapte sau sub forma de compoturi slab indulcite. Fibrele continute de legume si fructe stau la baza unei digestii corecte si impreuna cu miscarea zilnica – (recomandari de minim 50-60 minute/zi- de orice fel- mers mai alert, inot, alergat usor – in functie de toleranta si recomandarile ginecologice post partum) sunt componentele esentiale ale dietei de recuperare de dupa nastere si revenirea la niste kilograme cat mai aproape de greutatea de dinainte de sarcina pentru mama. Un ritm corect de slabire pentru mamicile care alapteaza este intre 500-1000 de grame/saptamana, ideal 700-800 grame/saptamana ( pentru a se asigura prezenta lactatiei ) si presupune o alimentatie echilibrata fara restrictii calorice importante si o prezenta zilnica a miscarii.
  7. Atentionari suplimentare sunt necesare de la caz la caz. Exista bebelusi sensibili la modificari ale gustului laptelui matern sau cu discomfort digestiv – colici ca urmare a consumarii de catre mama a unor alimente precum: ardei, piper, ceapa, usturoi, conopida, praz, varza, mazare, fasole boabe, linte, naut, telina etc. si lista poate continua. Este insa o greseala sa se interzica cu desavarsire prezenta in alimentatia mamei a acestor alimente, ele producand efecte neplacute doar intr-un numar redus de cazuri si trebuie facuta proba practica a lor – se testeaza pe rand in alimentatia mamei si se observa efectele asupra bebelusului.
  8. Alte alimente trebuiesc evitate in timpul alaptarii:
    1. Fructe de mare si peste afumat, icre de peste- ar putea fi contaminate cu listeria ( se pot consuma fructele de mare sau peste proaspat ori decongelat – gatite la temperaturi optime). Pestele gras bogat in mercur : rechinul, pestele spada, tonul rosu – de evitat
    2. Oua crude sau orice alte alimente care contin oua crude (salate, maioneze, inghetate si creme pentru prajituri) ar trebui sa fie evitate pentru a preveni infectia cu salmonela. Daca produsele sunt preparate termic nu mai exista contraindicatii.
    3. Branzeturi moi (Brie, Camembert, Roquefort, Feta, Gorgonzola si branzeturile mexicane) cu exceptia cazului in care este specificat clar pe etichetele produselor ca sunt preparate din lapte pasteurizat. Listerioza poate aparea si in cazul consumului de lapte nepasteurizat (nefiert).
    4. Legume nespalate – se poate contacta toxoplasmoza.
    5. Carne cruda- carnea trebuie sa fie suficient preparata termic. In caz contrar, carnea ar putea fi o sursa de salmonella, trichinella, toxoplasmoza sau chiar e-coli.

 

DR. Luminita Florea – Medic Specialist diabet, nutritie si boli metabolice

4.89/5 (19)

Va rugam sa evaluati aceasta pagina

Leave a Reply